Miercuri, 1 decembrie 2021, ora 19.00

Sala Radio

ORCHESTRA DE CAMERĂ RADIO

ORCHESTRA NAŢIONALĂ DE CAMERĂ

A REPUBLICII MOLDOVA

CONCERT DEDICAT ZILEI NAȚIONALE A ROMÂNIEI  ŞI ANIVERSĂRII A 10 ANI DE LA ÎNFIINŢAREA RADIO CHIŞINĂU

Dirijor: GABRIEL BEBEŞELEA

Solist: ANDREI IONIȚĂ – violoncel

G. Enescu: Pastorale-Fantaisie pentru orchestră mică
B. Bartók: Dansurile populare românești
C. Filtsch: Uvertura în Re major
M. Haydn: Sinfonia Applausus în Sol major, P. 8
J. Haydn: Concertul nr. 2 în Re major pentru violoncel şi orchestră

 

 

 

La fel ca în fiecare an, ansamblurile muzicale Radio România  sărbătoresc Ziua Națională prin evenimente speciale. 2021 marchează chiar  o dublă aniversare, pentru că se împlinesc, tot pe 1 decembrie, 10 ani de la  înființarea Radio Chișinău. Cu această ocazie, concertul extraordinar de la Sala  Radio aduce pe scenă Orchestra de Cameră Radio și Orchestra Națională de  Cameră a Republicii Moldova, împreună cu doi dintre tinerii artiști care poartă  numele României pe marile scene internaționale: dirijorul Gabriel Bebeșelea și  violoncelistul Andrei Ioniță.

Gabriel Bebeșelea este de altfel dirijorul care a adus în atenția publicului  din România şi de peste hotare prima lucrare din program, Pastorala-fantezie  pentru orchestră mică semnată de George Enescu. Este una dintre lucrările  fără număr de opus, scrisă la vârsta de 18 ani în timpul studiilor la Paris și  interpretată doar o dată pe parcursul vieții compozitorului, la prima audiție  din 1899, cu Edouard Colonne dirijor. Gabriel Bebeșelea a descoperit o copie  a acestei partituri descriptive, programatice, cu sugestii de peisaj câmpenesc,  la compozitorul Cornel Țăranu. A transcris lucrarea, găsind inclusiv materialele  de orchestră de la prima audiție, a editat și tehnoredactat manuscrisul, și astfel  Pastorala-fantezie a fost prezentată în primă audiție modernă în 2017 la Cluj Napoca. De atunci, Gabriel Bebeșelea a purtat-o la București, în programul  Festivalului Internațional George Enescu din 2019 și peste hotare, la Berlin,  Viena sau Moscova. Pastorala-fantezie poate fi ascultată și pe un CD realizat de  Gabriel Bebeșelea împreună cu Orchestra Radiodifuziunii din Berlin, alături de  o altă lucrare enesciană înregistrată în premieră mondială, oratoriul Strigoii pe  versuri de Mihai Eminescu, scris în 1916.

Despre Pastorala-fantezie, Gabriel Bebeșelea afirmă că “este o lucrare  care conectează foarte bine interesele lui George Enescu cu muzica trecutului,  cât și cu tehnicile finalului de secol XIX. A fost compusă după Poema Română,  dar deja ne arată un Enescu foarte matur, la care tehnica componistică este la  un nivel remarcabil.”

 

Născut în același an cu George Enescu, 1881, dar şi prieten apropiat cu  acesta, Béla Bartók a fost de asemenea un mare iubitor al folclorului. În timpul  vizitelor sale pentru cercetări etnomuzicologice în satele din Transilvania și  nu numai, a cules aproximativ 3500 de melodii pe care le cântau localnicii.  Temele pe care le-a utilizat în Dansurile populare româneşti au fost înregistrate  şi transcrise în perioada 1909-1914. Suita de Dansuri populare româneşti se  deschide cu Jocul cu bâtă – un dans rapid din satul Voiniceni, astăzi în judeţul  Mureş, pe care Bartók l-a audiat în interpretarea a doi violonişti, urmat de Brâul – dans din Igriş, județul Timiș, Pe loc – un alt dans din Igriş, cu o atmosferă  sumbră şi acompaniament ce aminteşte de sunetul cimpoiului, Buciumeana – un  dans graţios din Bucium, judeţul Alba, Poarga românească – dans vechi din Beiuş,  judeţul Bihor, similar cu Polka şi Mărunţel, două dansuri scurte şi rapide, cu  melodii culese din Beiuş, judeţul Bihor şi Neagra, judeţul Mureş. Lucrarea a fost scrisă în 1915 pentru pian solo şi orchestrată în 1917, devenind una dintre cele  mai cunoscute creaţii ale compozitorului.

 

Născut la Sebeş în 1830, Carl Filtsch şi-a câştigat un loc binemeritat în  istoria muzicii secolului 19 ,deşi a trăit doar 15 ani. La 3 ani, tatăl său, preotul  protestant Josef Filtsch, i-a oferit primele lecţii de pian, iar micul Carl s-a dovedit  în scurt timp a fi un copil-minunte. A studiat la Sebeş, la Viena, unde a debutat  cu succes răsunător la Musikverein şi la Paris, unde a fost elevul preferat al lui  Frédéric Chopin. “NImeni nu m-a entuziasmat vreodată ca acest copil”, a afirmat  marele compozitor şi pianist polonez după ce a ascultat o compoziţie a lui Carl  Filtsch. Timp de 150 de ani, lucrările lui Carl Filtsch au fost considerate pierdute.  La finalul anilor 90, pianistul și profesorul german Walter Krafft a descoperit 8  creaţii în arhiva Asociaţiei Gesellschaft der Musikfreunde din Viena, iar câţiva  ani mai târziu, muzicologul şi pianistul american Ferdinand Gajewski a adus în  atenţia publicului internaţional două alte lucrări: Konzertstück pentru pian şi  orchestră şi Uvertura în re major pentru orchestră mare (1843-1844). În această  lucrare, copilul-minune “dovedeşte un talent simfonic precoce, dar aparte, şi o  viziune simfonică de tip dramatic ce se apropie sensibil de genul operei.” (Doina  Moga)

Prea puțin cunoscut astăzi, compozitorul Michael Haydn, fratele mai  mic al lui Joseph Haydn, l-a inspirat pe Mozart (cu care a fost și prieten apropiat)  și s-a afirmat ca una dintre personalitățile cele mai influente și respectate  din cea de-a doua jumătate a secolului 18. Creația lui Michael Haydn include  aproximativ 850 de lucrări, aproape jumătate dintre ele în genul muzicii sacre.  Sinfonia Applausus în sol major datează din 1770 și a fost concepută ca uvertură  pentru Cantata Damon și Galateea, apoi Michael Haydn a utilizat-o în Cantata  Der Gute Hirt (Ciobanul cel bun) în 1772. Denumirea face referire la applausus  – un gen popular în mănăstirile austriece la jumătatea secolului 18, cu texte  alegorice despre viața monastică și un idiom muzical propriu operei seria.

Mult mai cunoscut astăzi decât fratele său Michael, Joseph Haydn este  încadrat în literatura de specialitate și în inimile melomanilor în triada celor mai  mari reprezentanți ai clasicismului vienez, împreună cu Mozart și Beethoven.  Concertul în re major pentru violoncel și orchestră a fost scris de Joseph Haydn  în 1783, la aproximativ 20 de ani după primul său concert dedicat acestui  instrument. În acea vreme, conducea deja de peste 20 de ani viața muzicală  a Curții Esterházy. Prin urmare, se presupune că lucrarea a fost scrisă pentru  Anton Kraft, prim-violoncelistul orchestrei, foarte admirat de contemporani  pentru tehnica sa instrumentală. Această creație a lui Haydn a devenit, încă de  la finele secolului 19, unul dintre cele mai cunoscute Concerte scrise pentru  violoncel, un opus remarcabil prin grația liniilor melodice care par a cânta și  dansa în același timp, punând totodată în lumină virtuozitatea solistului.

Andreea Kiseleff

 

GABRIEL BEBEŞELEA

© IONUT MACRI

Admirat pentru entuziasmul şi muzicalitatea sa, Gabriel Bebeșelea este  recunoscut ca fiind “unul dintre cei mai talentaţi dirijori români ai ultimelor  decenii” (Jurnalul Festivalului George Enescu, 7 Septembrie 2011).

Începând cu sezonul 2020/21, Gabriel Bebeșelea este dirijor principal  al Filarmonicii “George Enescu”, precum şi director muzical și dirijor principal al  Orchestrei Filarmonicii Macedoniei. În afară de acestea, Bebeșelea își continuă  activitatea ca dirijor principal al Filarmonicii de Stat “Transilvania” Cluj-Napoca,  titlu pe care îl deţine din anul 2016. Pe lângă aceste poziții, Gabriel Bebeșelea  este invitat al unor orchestre precum Royal Philharmonic Orchestra, Rundfunk

Sinfonieorchester Berlin, Konzerthausorchester Berlin, Barcelona Symphony  Orchestra (OBC), Orchestre National du Capitole de Toulouse, Orchestre  Philharmonique de Marseille, Orchestre National de Lille, Singapore Symphony  Orchestra, Tonkünstler-Orchester Niederösterreich, Ulster Orchestra Belfast,  State Academic Symphony Orchestra of Russia “Evgeny Svetlanov”, Orchestra  Naţională Filarmonică Rusă, Bochumer Symphoniker și Janáček Philharmonic  Ostrava.

În România, Gabriel Bebeșelea dirijează în mod regulat orchestre precum  Orchestra Naţională Radio, Orchestra de Cameră Radio și Orchestra Română  de Tineret. Alături de Rundfunk-Sinfonieorchester Berlin, Gabriel Bebeșelea a  înregistrat în premieră mondială un CD cu “Pastorale – Fantaisie pour petite  orchestre” și oratoriul “Strigoii” de George Enescu. CD-ul a fost lansat la casa  de discuri Capriccio în septembrie 2018. Tot atunci, partiturile acestor lucrări au  fost publicate la Editura Muzicală a Muzeului Național “George Enescu”, Gabriel  Bebeșelea având meritul transcrierii manuscrisului lucrării “Pastorale – Fantaisie  pour petite orchestre”, dar și al editării și curatelei acestor opere enesciene.  Printre soliștii cu care Gabriel Bebeșelea colaborează se numără Sarah Chang,  Ray Chan, Simon Trpčeski, Robert Levin, Augustin Hadelich, Valentina Lisitsa,  Leticia Moreno, Sayaka Shoji, Boris Giltburg, Dimitri Ashkenazy, Alexandra  Dariescu, Daniel Ciobanu, Alexandru Tomescu, etc.

Gabriel Bebeșelea este cunoscut pentru dedicarea sa cercetării și  redescoperirii muzicii, și este responsabil pentru descoperirea mai multor  capodopere muzicale uitate sau neglijate. În 2017, pentru a aduce la lumină o  astfel de muzică, a înființat ansamblul de muzică veche și nouă Musica Ricercata.

Un dirijor notabil de operă, Bebeșelea a fost numit dirijor principal al  Operei din Iaşi în 2011, devenind cel mai tânăr şef de orchestră într-o astfel de  postură din România. În 2015, a fost numit dirijor principal al Operei Române  din Cluj. În afara României, a dirijat producții ale operelor “Il viaggio a Reims” la  Festivalul de Opera “Rossini” din Pesaro în vara anului 2016 și “Mireasa ţarului”  de Rimsky-Korsakov la Opera Perm în februarie 2017. Ambele producţii s-au  bucurat de un succes răsunător.

Gabriel Bebeșelea este câştigător al concursurilor de dirijat “Lovro von  Matačić” (2015) şi “Jeunesses Musicales” (2010), precum şi seminifinalist al  concursurilor de dirijat „Donatella Flick” al London Symphony Orchestra (2014)  şi „Gustav Mahler” al Bamberger Symphoniker în 2016. În cadrul Premiilor  Operelor Naţionale Române din 2014, lui Gabriel Bebeșelea i-a fost decernat  premiul pentru “Cel mai bun dirijor”. În 2011 Gabriel Bebeșelea a obţinut o  bursă la renumita Royal Concertgebouw Orchestra Amsterdam, unde a avut  posibilitatea să participe la repetiţii şi concerte şi să înveţe de la câţiva din  cei mai importanţi dirijori ai zilelor noastre: Mariss Jansons, Bernard Haitink,  Herbert Blomstedt, Cristoph von Dohnanyi, Philippe Herreweghe, David Zinman  şi Eliahu Inbal.

Absolvent al studiilor de licenţă la Academia de Muzică “Gheorghe  Dima” din Cluj-Napoca la clasa maestrului Petre Sbârcea, şi al celor de masterat  cu maestrul Horia Andreescu la Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti, în  2018 Gabriel Bebeșelea a obţinut titlul de doctor în muzică “summa cum laude”  la Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti, sub îndrumarea Prof. Univ. Dr.  Dan Dediu.

Gabriel Bebeșelea este stabilit la Viena, unde a absolvit studiile  postuniversitare la Universitatea de Muzică şi Artele Spectacolului, la clasa Prof.  Mark Stringer.

Text preluat

 

 

ANDREI IONIȚĂ

© NICOLAJ LUND

Andrei Ioniță  este unul dintre cei mai apreciați tineri violonceliști  ai momentului, la nivel mondial, un talent ieșit din comun, cu o tehnică și  muzicalitate strălucitoare. Cea mai mare reușită a sa rămâne câștigarea, în  2015, a Concursului Ceaikovski de la Moscova, o performanță excepțională:  Andrei Ioniță a devenit astfel primul român care a cucerit medalia de aur la  această competiție, printre cele mai semnificative din lume. Printre laureații concursului Ceaikovski s-au numărat, de-a lungul anilor, pianiștii Van Cliburn,  Vladimir Ashkenazy, Grigory Sokolov, Denis Matsuev, Daniil Trifonov, violonistul  Gidon Kremer.

Andrei Ioniță a început, mai întâi, studiul pianului, de la vârsta de 5  ani; de la 8 ani, a luat primele lecții de violoncel. A studiat violoncelul alături  de Ani Marie Paladi, în paralel urmând cursurile Colegiului Național Sf. Sava  din București, profilul matematică-informatică; a fost studentul lui Jens Peter  Maintz la Universitatea de Arte din Berlin. Palmaresul său include și alte premii  importante, la Concursurile Aram Haciaturian de la Erevan, ARD din München  sau Emanuel Feuermann din Berlin.

Andrei Ioniță a cântat deja pe scene dintre cele mai prestigioase din  Europa, Statele Unite ale Americii și Asia, în recital sau în concerte alături de  orchestre precum Filarmonica din Munchen, Filarmonica Cehă, Filarmonica din  Tokyo, Filarmonica din Sankt Petersburg. În cadrul festivalului Enescu – ediția  2017, Andrei Ioniță a apărut alături de Orchestra Filarmonicii din München,  condusă de Valery Gergiev, dirijor care a contribuit mult la promovarea tânărului  violoncelist român. În noiembrie 2018, Andrei Ioniță a revenit pe scena Sălii  Radio, solist al BBC Philharmonic Orchestra, în cadrul Festivalului RADIRO.

Între anii 2016-2018, Andrei Ioniță a fost parte a proiectului “BBC New  Generation Artists”; înregistrări realizate pentru BBC au fost editate pe un disc  cu lansarea programată în 15 martie 2019 la casa Orchid Classics.

În stagiunea 2019-2020, Andrei Ioniță a fost artist în rezidență al  Orchestrei Simfonice din Hamburg; în această calitate, a susținut în 2020 un  emoționant recital fără public în compania legendarei pianiste Martha Argerich.

Text preluat